Feriti-va de orice infatisare a raului

Raul are limitarea lui, nu poate fi nesfirsit. Cel ce face ceva rau are limitarea lui, caci raul ce il face il macina in interior, ii tulbura linistea, sufletul, somnul. Omul ce face rau e desfigurat, se transforma frumusetea lui in oboseala, in tremur, in ascundere. Caci raul se face la intunecime, si e din intunecimea mintii. Raul are limitare in faptuire si in dainuire, caci omul ce-l faptuieste atit se va macina si se va consuma, ca va ajunge el sa nu mai poata sa duca acea rautate. Limita e si din simburele de bine si bunatate care se afla in orice suflet, oricit de inegurat ar fi.

Dar cel ce e sa-l primeasca sa nu raspunda la rau cu rau, ci poate sa se dea de-o parte, si sa astepte sa se vadeasca. Daca vede ca la prima incercare cel ce face rau nu se indreapta, ci continua, si nu accepta sa revina la bunatate, atunci cel ce e sa primeasca fapta rea, poate sa se dea mai incolo, caci spus e “Feriti-va de orice infatisare a raului”.

Sa aibe rabdare, si sa astepte, caci cel rau va fi macinat de fapta-i, si chiar de se va ascunde, va iesi de se va vadi, caci nimic din ce e facut in ascuns nu va sta ascuns ci va iesi la lumina.

Feriti-va de orice infatisare a raului. Infatisare si din cele primite de la cel aproape de tine, din dreapta ta, din dreptatea ta, simtindu-te nedreptatit, si voind sa vadesti nedreptatea ca sa te indreptatesti. Dar nu, ai rabdare, caci raul e limitat si se va vadi, si dreptatea ta e in fata lui Dumnezeu, si va fi si in fata oamenilor, daca e voia lui Dumnezeu.

Si din cele din fata ta, din cele viitoare, tulburarea ipoteticului rau din viitor – adica nu ginditi rau, nu stati sa scrutati raul din viitor, ci lasati-le in voia lui Dumnezeu, ca altcineva care sa aibe mai mare grija de toate nu exista, decit Dumnezeu.

Feriti-va de orice infatisare a raului si din cele din spatele tau, raul care il tii minte din fapte trecute si grele si tulburi din relele primite. Feriti-va sa tineti minte raul, caci e o infatisare a raului. De ai trecut de ceva greu sau rau, uita-l repede, lasa-l acolo unde e, in spatele tau, si lasa-i lui Dumnezeu puterea de a indrepta si de a pune El pe fagasul bun toate, si pentru tine si pentru cel ce-ti facu raul.

Si din cele din stinga ta, din greselile tale, iarta-te si pe tine, si cereti iertare, caieste-te, smereste-te ca ai cazut in cele ale potrivnicului, indreapta ce facusi si nu mai face, si fereste-te de cele din stinga ta, de raul ce l-ai face, sau l-ai plati ca raspuns la nedreptatile ce le-ai suferit.

Feriti-va de orice infatisare a raului, caci infatisarea raului nu e din infatisarea lui Dumnezeu, nu e voia Lui acolo, acolo e incrincenare, e durere, e tremur sufletesc, e macinare, e tulburare, e uriciune si negura.

Nasterea Domnului

esti liber cind faci voia lui Dumnezeu

Dupa ani de incercare a limitelor in societatea comunista, cind frica umbla pe strazi, frica de la oameni, ajunseram de ne scuturarem de aceasta si vruram libertate, democratie, dar mai mult libertate, eliberarea de catusele in care statuseram in comunism.

Si am avut acea libertate, libertate de a vorbi orice, indiferent ca ranim pe altcineva, libertate de a face orice, indiferent daca prin acestea smintim pe altcineva sau il facem de se simte ultimul om din cauza arogantei noastre.

Libertatea a ajuns mai mult ca libertinaj.

S-a ajuns la eliberarea si de bunul-simt, de dreapta-masura, de pasare fata de aproapele, de empatie cu acesta, nu ca ar fi fost si inainte. S-a ajuns la un libertinaj feroce, la o calcare in picioare a bunului simt, la o uitare a bunatatii, a blindetii, a iubirii de semeni.

Democratia s-a inteles ca libertinaj. Libertatea de a omori copiii in pintece, sau inainte. Libertatea de a promova goliciunile, caci asa e in occident. Libertatea de a arata ca valoare destrabalarea si proasta-vorbire, si teribilismele. Libertatea de a face rau. Democratia s-a inteles ca eliberare de orice constringere ce fusese. Iar oamenii au pierdut masura.

Dar oricita libertate ti-ai aroga, ajungind la limita vietii vezi ca libertatea ta a fost nimic, ca zbaterea ta a fost nimic, ajungi cu sufletul farimitat, golit dar si ingreuiat de rautati, de uriciuni.

Sa fie libertate deplina in a face bine, in a oferi bucurie sau sprijin, in a avea bun-simt, si buna cuviinta, si a-ti pasa de cel de linga tine, de delicatetea sufletului aceluia, sa fie libertate in bunatate, caci libertatea in acestea e nelimitata.

Caci atunci esti liber si nelimitat in lucrare si ai vointa libera, cind faci voia lui Dumnezeu.

Arhanghelul bucuriei