Am vazut un articol, si mi-a ramas in minte titlul lui, Bilant crestin, atita mi-a fulgerat: Bilant crestin. Bilant se face la toate, de ce nu si unul crestin. Active si pasive care sa iasa la egalitate, un bilant zilnic.

Active, sa zicem cele bune facute aproapelui sau sieti, iubirea facuta aproapelui pentru sufletul lui. Pasive, sa zicem, cele nu bune facute aproapelui, sau celea ce ar fi putut sa fie facute, dar nu le-am facut din varii motive.

Pentru celea bune, avem sa multumim, caci am avut si dispozitia si posibilitatea si gindul bun a fost cu noi ca sa le facem. Deci daca activele sunt mai mari avem sa multumim.

Pentru celea rele sau nu bune, sau celea ce ar fi putut sa fie bune daca le-am fi facut, avem sa ne plingem si sa ne pocaim. Deci daca pasivele sunt mai mari, avem sa mai diminuam soldul pagubos prin plingere, pocainta si spovedanie.

Acu nu zicem ca ar trebui faptele rele sa egaleze vreodata pe cele bune, caci la cele rele nu ai tu masura, aici e si masura celuia caruia i-ai facut rau, si a ta ca ti-ai ingreuiat sufletul, dar a lui Dumnezeu in primul rind.

Caci nu stii tu masura unui cuvint bun, de intarire, nespus unui om in necaz, care l-ar fi scos la liman; nu stii tu greutatea celor ce ar fi fost bune dar au ramas nefacute; nu stii cita greutate pot avea faptele rele sau nu bune facute de tine, le poti cintari prin cit de greu apasa asupra ta, dar durerea celuilalt nu o stii, nu stii cit a pierdut el din iubirea de aproapele sau cit l-ai mihnit, ingreuiat sufletul, cit i-ai tulburat mintea, si in loc sa se roage are mintea raspindita, nu-i stii durerea ce i-ai pricinuit caci nu-i poti vedea tu cele dinlauntru ale sufletului lui sau celea viitoare lui. Asa ca si un cuvint nespus poate sa anuleze toata gramda faptelor bune facute de tine. Deci sa cercam in Bilantul zilnic sa avem aproape de zero pasivele, cu mila lui Dumnezeu; si sa incercam ca la Bilantul zilei sa avem mereu multumita de adus Domnului. Asa sa ne ajute Dumnezeu.

Acu si activele astea, mai cintaresc cu greutate si valoare mare si celea primite chiar nevazute pentru care ar trebui sa aducem multumita, mai cintareste si Mila lui Dumnezeu care se revarsa, chiar de nu o vedem si e ascunsa, chiar de nu o percepem, chiar de nu o simtim, dar se revarsa asupra noastra. De am vedea-o ne-ar umple de prea plin si nu am mai putea face nimic nici sa interactiom cu altii oameni sau cu mediul, si am fi in extaz tot timpul, numai ca nu am putea suferi atita bucurie, de aceea vedem din ea cit sa nu deznadajduim, dar sa raminem smeriti, cit sa ne crestem in multumita.

Tot la active, ar fi sa punem si smerenia, si celea dinlauntru ale sufletului nostru dobindite sau inchinate, si rugaciunea si iubirea de aproapele si credinta si nadejdea in Dumnezeu.

La pasive sa punem cele pabugoase sufletului, care aduc greutate in inima si tulburare in gind, si nu lasa mintea sa se suie in rugaciune. Gindurile, lupta cu gindurile diminueaza partea activelor caci le rapeste foarte mult din zi, foarte mult le rapeste din timpul ce ar putea fi alocat vorbirii cu Dumnezeu in rugaciune, adevaratul timp.

Dar asa cum cu vintul nu te poti lupta, nici pe  ginduri nu le poti dovedi, caci vintul il dovedesti cu mladierea precum trestia, asa si gindurile le poti dovedi prin multumire si multumita.

Activele, oricare ar fi, ar fi bine sa fie ascunse, caci altfel vine furul si le ia. Adica fapte bune ce faci nu le trimbita, caci vine vicleanul si in loc de bucuria faptei bune iti presara in suflet mindrie, sau rautate sau asteptare de rasplate vremelnice in locul celor vesnice. Activele ca sa aibe valoare, sa fie ascunse.

Pasivele insa, ca sa li se mai diminueze valoarea paguboasa, trebuie spuse, spuse la marturisire in fata parintelui duhovnic, ca in fata lui Dumnezeu, si plinse si urite.

Bilantul crestin sa il facem zilnic si prin cintarirea sufletului, de e greu si in plinset si tinguire si mohorit, sau de e usor si dornic de rugaciune si plin de iubire si caldura in inima.

Sa cercam sa-i crestem valoarea prin curatirea ochilor trupesti spre a vedea minunile Domnului din toata vremea si tot locul, si a ochilor sufletesti prin a vedea si recunoaste Mila lui Dumnezeu si a ridica multumita si slavoslavie Domnului Dumnezeu.

Asa sa ne ajute Dumnezeu.