Tema zilei, sau lupta zilei. E lupta de zi cu zi, cu factori ce devin agresiune pentru noi, si ne testeaza limitele de anduranta, creindu-ne pe linga disconfort, si o epuizare, un consum fizic, psihic, mental, dar mai mult decit toate duce si la scaderea puterilor sufletesti.

Sa-l luam sa-l disecam, caci daca ii vom afla adevarata fata sa ajugem sa il vedem asa cum e, si sa ii acordam ce merita, adica sa nu ii mai dam asa putere asupra noastra.

Mediul, factorii cadrului vietii ne incearca limitele, zica-se ne ispitesc, sau spus altfel ne agreseaza, ne zgirie, ne epuizeaza puterile in lupte inutile, in lupte din care oricum s-ar termina, tot invinsi suntem.

Sa incercam sa ne luptam cu acest atotputernic stres, cu porunca primita: Bucurati-va pururea, rugati-va neincetat, dati multumire pentru toate.

Puterea de a te bucura, puterea de a primi toate cu bucurie si a ti le apropia, se dilueaza in timp. Copii au puterea de a se bucura, au puterea acceptabilitatii de lucruri si situatii noi, au puterea increderii.

In incercari, ispite, in situatii stresante, purtati-va cu puterea care o au copiii, cu bucuria lor de a primi, de a invata, de a accepta. Cineva care este incrincenat, care e blocat intr-un anumit mediu, sau e blocat pe Nu, nu poate depasi situatia stresanta fara a i se imprima agresiunea pe starea lui.

Cineva care insa primeste factorii stresanti cu bucuria noului, care o au copiii, pot trece peste situatie fara sa ii vateme in vreun fel.

Rugati-va neincetat. Acolo in clipa stresanta, in clipa ispitirii, bine e sa vezi adevarata fata a lucrului, iti e de folos spre mintuire sau nu? Poate sa te incerce pentru a te intari, poate sa te incerce pentru a te smeri, poate sa te incerce pentru a te zidi in credinta adevarata. Acolo in mediul stresului nu uita catre ce sa iti indrepti mintea si sufletul si inima – catre Dumnezeu – , si poti iesi de acolo, poti trece de ele ca si cum n-ar fi existat.

Dati multumire pentru toate. Asta e chintesenta: multumeste. Caci capatul rabdarii e multumirea, caci atunci cind multumesti nu mai ai de ce sa rabzi.

De ai primit factorul stresant-agresiv, ca un copil cu bucurie, cu deschidere la nou, de ti-ai lipit sufletul de Dumnezeu in rugaciune – acolo la greul tau, si de ai ajuns sa multumesti pentru toate, atunci fi sigur ca ai biruit acel atot-puteric stres, si nu va mai avea puterea lui daunatoare pentru fiinta ta.