Cei ce au, sa nu uite sa multumeasca Domnului, caci ce au nu e din a lor putere, ci din rinduiala lui Dumnezeu, si bunavoirea Lui asupra lor,  sa nu uite sa priveasca si la cei in nevoie, caci ajutind pe unul mic, smerit si amarit, dau si multumire Domnului.

Cel ce nu are, sa nu uite sa multumeasca pentru ce are – caci tot are ceva, de s-a trezit dimineata, sa multumeasca ca i s-a dat o noua zi pentru a vedea lumina, pentru a auzi viata; de vede sau respira sa multumeasca Domnului caci sunt oameni care ar da orice sa poate vedea sau respira singuri; de poate merge, sa multumeasca Domnului caci sunt oameni care ar da orice sa poata merge; de isi poate misca miinile sa multumeasca Domnului, caci sunt multi oameni care ar da orice sa isi poata misca macar o mina; de are vreo durere sa multumeasca Domnului, caci are simtire si poate simti, caci de simte durerea simte si alinarea; de are pe cineva sa-i zica un cuvint bun sau sa-l asculte, sa multumeasca Domnului, caci sunt oameni care ar da orice sa fie cineva sa le zica un cuvint bun sau sa aibe mila de ei, sa le pese vreun pic de ei.

Cei ce au, pot uita uneori sa multumeasca, si prea plinul sa ii orbeasca, si se cred ei, se vad ca devin puternici, norocosi, nebiruiti, vesnici, ca ei sunt, si uita sa multumeasca, si uita ca exista si necazuri, si uita ca exista si durere; devin din plinul lor un plin de orbire si fara buna-simtire.

Cei in durere, in neputinta pot uita si ei sa multumeasca, caci mare taina e sa ajungi sa multumesti in durere si in neputinta, dar sunt mai aproape de Dumnezeu, caci in neputinta isi vad micimea vietii si a puterii lor, si realizeaza puterea lui Dumnezeu, se leaga de rugaciune, de ajutorul de dincolo de putinta oamenilor, Il simt pe Dumnezeu, si I se roaga Lui. Nicicind nu e mai puternic strigatul in rugaciune decit in suferinta, nicicind nu Il simti mai aproape pe Dumnezeu decit in neputinta, cind nu este nimeni sa te ajute.

Neputinta, slabiciunea te invata sa-L simti pe Dumnezeu aproape tie, sa I te inchini Lui, sa pui nadejdea toata in El, te invata care e valoarea vietii, te invata sa multumesti pentru orice, oricit de mic, te invata sa poti sa te bucuri si de un cuvint, si de o raza, si de un fir de iarba. In a-L simti pe Dumnezeu, a I te ruga cu adevarat, mai de folos iti e suferinta si durerea, caci puterea lui Dumnezeu la neputinta omului se arata.