Nu va faceti frati cu exagerarile, faceti-va frati cu dreapta masura.

Exagerari de tot felul, exagerari care te subjuga, care te sufoca, care iti imbrobodesc mintea intr-atit ca sta ca intr-o inchisoare, exagerari care se transforma in obsesie, in agresiune, pentru tine sau pentru ceilalti. Lasati exagerarile, lasati agresiunile.

Exagerari care devin agresiune din exterior asupra ta, asupra bunului simt, asupra dreptei masuri.

Exagerari ale tale, de ochii lumii, ca ti se dea statutul, sau sa ti-l pastrezi, dar in sine-ti acele exagerari ajung de te scirbesc, dar le continui pentru ca sa-ti pastrezi aparentele. Exagerari ale tale, care devin uitarea bunatatii, blindetii, tolerantei, iubirii, exagerari care devin agresiune pentru cel de linga tine. Orice manifestare care depaseste dreapta masura, care iti intuneca mintea in uitarea blindetii si iubirii, orice exagerare care devine agresiune pentru cel de alaturi, care devine pentru tine obsesie, te departeaza de la calea dreapta si ratacesti in minciuna uitarii tale.

E usor sa aluneci de pe calea dreapta, e usor sa cazi in exagerare, zicind ca e bine ce faci, dar te afunzi in uitarea binelui, in uitarea dreptei masuri, in uitarea iubirii. Si orice interactiune cu cei din jur, facuta cu exagerare, cu uitarea iubirii, devin agresiune. Feriti-va de orice infatisare a raului!

Si se arunca cuvinte in numele exagerarii, se arunca rautati, se arunca uriciuni, caci aceea e roada care poate rodi dintr-un suflet ce a uitat dreapta masura si blindetea si iubirea.

Exagerari ca agresiune a tot ce vrea sa iti intre in minte, in suflet, sa ti se bage sub piele, sa iti rapeasca dramul de liniste si pace.

Feriti-va de exagerari, feriti-va de agresiuni, caci sunt obsesiile materialului care te imbolnavesc, iti rapesc posibilitatea de linistire, de bucurare.

Bine e sa te feresti de e sa le intilnesti, si bine e sa nu le provoci, caci ce depaseste dreapta masura nu e infatisare a binelui.

Insa de e sa le intilnesti, incearca sa nu iti angrenezi fiinta in a se lipi de exagerari sa nu iti lipesti sufletul de ele ca sa nu iti devina obsesie.

Cind e sa te lovesti de agresiuni, lasa-te in voia Domnului, si le vei putea resimti mai usoare. Iar cind e sa treaca, sa te lase, iti vei gasi sufletul imbracat in delicatete, in blindete, vei regasi simtirea blindetii. Cind e sa lupti cu agresiunile exterioare, cu exagerarile, cu obsesiile materialului, chiar de ti se pare dura lupta, asteapta sa treaca, sa izbindesti – cu mila lui Dumnezeu – iar dupa ce trece vijelia, iti vei gasi delicatetea blindetii cum iti imbratiseaza sufletul, ajungind sa ti se para ireala clipa, ti se va parea de parca ai vrea sa umbli incet, in liniste, sa nu deranjezi clipa de pace sa nu tulburi blindetea din jurul tau.

Fereste-te de orice infatisare a raului, caci lipsa dreptei masuri e infatisare a raului, fereste-te, dar daca nu te poti feri, crede milei lui Dumnezeu, ca atunci cind se vor topi vijeliile, blindete si delicatete iti va rasari in suflet si va sterge orice urma a raului.