Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatoasa.
Rugindu-ne sa cerem si sa credem ca am si primit milostivirea Domnului asupra noastra. Fiecare pas facut e mila Domnului, fiecare gind de rugaciune e mila Domnului, fiecare zi e un dar de la Dumnezeu.
Sa mergem cu rugaciunea, convinsi fiind ca am si primit cererea noastra, cu credinta in cuvintul Domnului. Fiecare incercare sa o credem ca e mila Domnului, chiar daca o primim mai greu ca poate ne e de smerenie, iar asta se primeste mai greu, sa ne aducem aminte de rugaciunea izbavirii, sa ne aducem aminte si de cuvintul Domnului, si daca credem ca acolo si atunci e milostivirea Domnului cu noi, asa ne va fi.
Doamne, pe cei drepti ii iubesti si pe cei pacatosi ii miluiesti, miluieste-ma, Dumnezeul meu, dupa mare mila Ta.
Mila Domnului imbratiseaza sufletul cu duiosie si blindete, cu caldura de foc si zimbet si dulceata, cu pace si cu uimire de bucurie, mila lui Dumnezeu transfigureaza spatiul si timpul, timpul devine cu valoarea de aur, clipa milei e cit un secol de bucurie; spatiul si mohorit de ar fi, in desfatare si lumina se arata; boala de ar fi, mila lui Dumnezeu o indulceste si ii da sens.
Cela ce m-ai zidit, Dumnezeul meu, miluieste-ma. Doamne, sa-mi ajuti mie, grabeste-Te.
Milostivirea Domnului in toate sa ne insoteasca, sa mergem cu rugaciunea, si sa avem credinta ca Domnul credincios este, cuvintul Lui e Adevarul – „rugindu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea”.
Rugati-va pentru milostivirea Domnului, credeti ca este cu voi oricind, in orice clipa, in orice intimplare, incercare, in ispita, tulburare, in boala, sa credem ca e mila Domnului si o vom avea, dupa Cuvintul Domnului. Amin.
Daniela-Iulia's Weblog 
Nicolae Ene
mai 19, 2010 @ 17:44:43
Toate, cate cereti rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea.
Asa este, frumos ati spus in postarea de mai sus.
Acuma, eu cred ca exista si cazuri cand Tatal, vede ca noi ca niste copii nestiutori cerem ceea ce ne poate vatama, pe noi sau pe altii. El atunci ca un parinte iubitor ne arata ca nu este folositor si chiar este periculos ceea ce dorim noi, si daca ne incapatinam sa nu intelegem ne trezim si cu cateva nuieluse peste fund. :)
Eu fiind cam incapatinat din fire, am incasat-o de multe ori.
Chiar si apostolii in vremea uceniciei lor mai cereau lucruri vatamatoare, un exemplu este mai jos:
„Si a trimis vestitori inaintea Lui. Si ei, mergand, au intrat intr-un sat de samariteni, ca sa faca pregatiri pentru El. Dar ei nu L-au primit, pentru ca El se indrepta spre Ierusalim. Si vazand aceasta, ucenicii Iacov si Ioan I-au zis: Doamne, vrei sa zicem sa se coboare foc din cer si sa-i mistuie, cum a facut si Ilie? Iar El, intorcandu-Se, i-a certat si le-a zis: Nu stiti, oare, fiii carui duh sunteti? Caci Fiul Omului n-a venit ca sa piarda sufletele oamenilor, ci ca sa le mantuiasca. Si s-au dus in alt sat”. (Luca 9, 52-56)
Frumos se spune si in Paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu:
„Nimeni din cei ce alearga la tine nu iese rusinat, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ci cerand dar bun, primeste daruirea catre cererea cea de folos”
bentu
oct. 12, 2011 @ 19:20:20
stii ce inseamna “Toate cite le cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea.” (Marcu 11,24) este o rugaciune a mintii