Cum e un plin, care are menirea sa fie plin, dar noi il purtam gol, si secatuit?

Cum e un plin, care poate cuprinde totul, fara limite, dar noi il limitam la cele ale doririi materiale?

Cum sa umplem noi acel plin, ca sa fie plin? Caci orice e mai putin decit desavirsit plin, e nitica chinuire, e nitica tulburare, si nu e linistire si pace?

Spune Sf Apostol Pavel, si Sfintul Duh salasluit in el: „Bucurati-va pururea. Rugati-va neincetat. Dati multumire pentru toate, caci aceasta este voia lui Dumnezeu, intru Hristos Iisus, pentru voi.” (1Tesaloniceni5,16-18)

Sufletul, cel care se cere a se purta plin, e chipul lui Dumnezeu, e scinteia dumnezeirii ce o purtam cu noi, plinirea lui e scopul lui, iubirea de Dumnezeu, si de aproapele, desavirsirea lui e implinirea cuvintelor Domnului,

Cresterea lui se face intru cele usoare, caci un suflet usor, usor se ridica in rugaciune, in unirea lui cu iubirea lui Dumnezeu, caci mai usor e sa iubesti decit sa urasti, mai usor e sa ierti decit sa te incrincenezi, mai usor de purtat sunt cele de bucurie, de iubire, de milostivire, decit cele care l-ar ingreuna si l-ar inmocirli.

Sufletul se zideste pe cele usoare, si din el rezulta puterea ta, caci taria unui om e duhul, peste toate poate trece un om cu suflet in care domneste pacea, iubirea, rasuna bucuria, rugaciunea si milostivirea.

„Nu sunt cumplite viforele pentru acela in al carui suflet straluceste faclia focului Tau. Imprejur – vreme rea si intuneric, groaza si urlet de vijelie; iar in sufletul lui pace si lumina: acolo e Hristos ! Si inima canta: Aliluia!”

Domnul ne invata sa le alegem pe cele usoare, dar ne cheama la El, daca le avem pe cele grele, covirsitoare, caci ne duce El cu greutatile noastre si ne aflam odihna si bucurie

„Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi.
Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre.
Caci jugul Meu e bun si povara Mea este usoara.” (Matei 11,28-30)

Toate pentru a ne faca calea usoara, toate pentru a ajunge la plinatatea sufletului si a nu purta povara greutatilor

„Iar Eu zic voua: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc,” (Matei 5,44)

Iubirea e desavirsirea fara de limite, acel nelimitat care poate fi gazduit in sufletul nostru, iubirea de Dumnezeu, de aproapele, de vrajmasi, ne dau plinirea de care sufletul are nevoie pentru a nu-l purta gol si suferind.

Doamne, prin marea Ta iubire de oameni, da-ne si noua sa ne facem urmasi iubirii Tale, ajuta-ne sa plinim poruncile Tale, ca saraci suntem in daruri si bunatati, dar Tu, Doamne, poti face sa rasara iubirea si blindetea si milostivirea si ascultarea, chiar si in sufletele secatuite. Ajuta-ne, Doamne, dupa marea Ta iubire de oameni.