Sa aducem si noi jertfa din ale noastre, caci din cele straine sau ale altuia, cum am putea sa jertfim noi ceva?

Daca ale noastre sunt necredinta, neiubirea, prea-usoara suparare, repede iutire, nerabdare, neinfrinare, uitarea blindetii, lipsa bunatatii, cirtirea, invidia, incapatinarea, neascultarea, nemultumirea; daca acestea sunt ale noastre, atunci sa le aducem pe rind, cite un pic, jertfa.

Sa zicem asa, Doamne, ma incearca necredinta, dar jertfesc aceasta, ca sa imi dai in dar credinta.

Doamne, mult ma incearca nemultumirea, dar jerfesc din ea, ca sa Iti aduc multumita Tie si pentru ca sa imi domolesc incrincenarea.

Doamne, acum ma paste minierea, iutimea, cirtirea, judecarea aproapelui, invidia, dar jetfesc aceasta, si nu ma voi pleca a da raspuns rau, pentru ca sa acoperi Tu ruptura din suflet cu dragostea Ta.

Doamne, am scirba asta, sunt tulburat, dar aduc Tie jertfa aceasta stare rea a sufletului meu si nu voi lasa intristarea si scirba sa mi se lipeasca de suflet, si vreau sa ma fac urmator Tie si ma voi ruga cu dinadinsul pentru cei ce ma prigonesc sau mi-au adus aceasta tulburare.

Doamne, am aste ginduri rele si apasari, dar aduc din astea ale mele, jertfirea lor, pentru a nu apasa sufletul meu cu greutatea raului, le pun ca pe un jertfelnic ca sa le arzi tu cu focul iubirii Tale, pentru a nu mai avea aceste apasari ale celor rele, si-mi da, Doamne, in locul lor sa pot sa ma rog si sa-mi dezrobesc sufletul din ele.

Toate ce ne tulbura, ce ne-ar zdruncina sufletul, fie ca ar fi patimi trupesti, fie patimi sau uriciuni sufletesti, sa le aducem ca jertfa si sa nu le facem, sa nu dam raspuns rau fiind aflati sub imperiul celor tulburatoare, iar pentru a le birui, sa le jertfim Domnului pentru a nu le mai face, si daca putem sa punem in locul lor, ca multumire ca ne-a ajutat Domnul, sa incercam sa aducem macar un nitel din partea celorlalte a celor jertfite.

Daca am jertfit minierea, iutimea, sa aducem ca multumire un nitel de vorba buna si de aplecare a sufletului cu bunatate chiar asupra celui care ne-ar fi provocat minierea,

daca am jertfit din nerabdare, atunci sa stam un nitel mai mult, ca sa dam valoare locului si timpului care ne-ar fi adus in nerabdare;

daca am jertfit din necredinta, sa dam chiar inainte de trecerea ispitirii un nitel de credinta, prin lasarea a ceva din voia noastra – prin credinta – in voia lui Dumnezeu.

daca am sfarimat ca pe jertfelnic gindul rau sau scirba, sa punem in locul lor rugaciune pentru a multumi ca ne-am dezrobit mintea si sufletul de asuprirea greutatilor celui rau.

Sa cautam sa vedem si actiunile noastre, vorba, scrisul, faptele noastre daca ar fi sa fie bine-placute Domnului, iar daca e cumva sa gasim ca vor fi sa aduca tulburare sau sminteala fie noua, fie altora, indiferent de toata dreptatea si indreptatirea din ele, sa nu le facem, si sa jertfim faptuirea lor, iar daca va sa aduca pace si bucurie si impacare si folos, noua si altora sa aducem faptuirea lor ca jertfa Domnului, si sa le inchinam Lui pentru a fi faptele binecuvintate.

Sa jertfim din ale noastre, daca ale noastre sunt mai rele, sa le aducem jertfa Domnului si sa nu le mai facem, iar daca ale noastre sunt bune, atunci  jertfa de lucru bun ca bun miros se va sui impreuna cu rugaciunile noastre, iar locul jertfei se va umple cu masura clatinata si indesata din mila lui Dumnezeu.

Doamne, jertfa de tamiie buna mirositoare, nu am de unde sa-Ti aduc, caci in sufletul meu sunt mucegaiuri si uriciuni, dar aduc si eu Doamne, de imi jertfesc din cele rele ale mele, ca sa pui Tu in locul lor din cele bune ale Tale. Primeste-mi, Doamne si ma acopera Tu cu mila, indurarile si bunatatile Tale.